JOŠ JEDAN PRIMER SLIČNOSTI IZMEĐU RUMUNA U ALMAŠU I VLAHA U SRBIJI

[Paun]

http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/kn_celarec.php?action=upd&id=29

[mp3=200,20,0,left]http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/sound/umot/64.mp3[/mp3]

GIŢĂ KĂTAŃIŢĂ

Giţă, Giţă kătańiţă,
Ku-ĭ śinś suće đi uoĭiţă,
Şă ko a luĭ măĭ măndruţă (2)
Ĭasă sus la kulmĭa mare, (2)
Ku a luĭ măĭ mîndruţă.
Dare Giţă śe-ĭ vorbĭare:
,,Măĭ Stankuţo, mîndra mĭare, (2)
Ĭe s-în kînţ un kînćiśel,
Să treśĭem đalu ku ĭel". (2)
Da Stankuţa śe-ĭ vorbĭare: (2)
,,Măĭ, tu, Giţă kătańiţă, (2)
Aş kînta, kum n-aş kîntare,
Rău ma ćem kî să v-o auḑare! (2)
Am un glas rău vrasńit,
S-auđe pista pomînt,
Şă ń-auđe Fluorĭ' đin munće, (2)
Şî-nainće ńi va ĭeşare,
Pĭ-amînduoĭ ńi va taĭare!"
Dare Giţă śe-ĭ vorbĭare:
,,Măĭ Stankuţo, mîndra mĭare,
Kît ĭe Giţă ăn piśuarĭe,
N-avĭa frikă ńiś fiuarĭe!"
Aşa Stanka kînd oḑare,
Ĭa đe-n gură k-ăĭ kîntare: (2)
Tuot munćiļi trîmurare, (2)
Fluorĭa đen munće ĭel oḑare, (2)
Şî-nainće ļi ĭaşare, (2)
Şă đin gură śe-ĭ vorbĭare:
,,Măĭ tu, Giţă kîtańiţă,
Śe mĭ-aĭ luvat a mĭa mîndruţă?" (2)
,,Nu ĭe asta mîndra tĭare,
Numa ĭe kokoana mĭare!" (2)
Da vĭeḑ Fluorĭa śe-ĭ vorbĭare:
,,Măĭ tu, Giţă kătańiţă,
La śe vrĭeĭ să ńe luvăm,
Pi Stankuţa s-o skoćem?
La lupće să ńe luptăm,
La sabļe să ńe taĭem?" (2)
Dară Giţă śe-ĭ vorbĭare:
,,Măĭ tu, Fluorĭa Florilor,
Arambaşa uoţîlor:
La lupće să ńe luptăm,
Kî ĭe lupta măĭ kurată,
Đe dumńeḑîu ĭe lasată."
Aşa ĭiĭ kă vorbĭare, (2)
Şă la braţă sa luvare.(2)
Đe doĭ-triĭ uorĭ ăl răđikare, (2)
Pi Fluorĭa ăl rîđikare,
Aļ răđikare (m)arĭe-n sus
Ăl slubaḑîre đe pomînt
Noa stînžîń đe adink. (2)
Ĭel đen gură śe-ĭ vorbĭare:
,,Măĭ Stankuţo, mîndra-mĭare,
Futo-n kur pĭe muma-tĭare, (2)
Kă pintr-un lukru đi ńimik
Luvaĭ kapu la un voĭńik!"
Aşa Giţă kî-ĭ ḑîśare,
Şî la Stanka să-ntorśĭare,
Mîńiļi pi Stanka puńare, (2)
Şî kapu ăĭ taĭare,
Şă-l pusa în đisaźiĭ, (2)
Să-l dukă la muma iĭ.
Kîn la mum-sa kă-žunźare:
,,Buna ḑăoa, suakra mĭare!"
,,Ţăm taļe, (mă) voĭńiśe!
Ś-aĭ tu, duamńe, în đisaźiĭi?"
,,Ĭo am, duamńe, kapiće đi mńiĭi!"
Kînd suakrî-sa sa uĭtare:
Nu ĭe kapiće đe mńiĭ,
Numa kapu fĭeći iĭ.
Da mumă-sa śe vorbĭare:
,,Mă Stankuţo, mîndra mĭare,
Lasă maĭko aşa să-ţ fiĭe
Ţ-am spus să ći laş đe kurviĭe!"

Zapis: Paun Es Durlić, Rudna Glava 1982. godine, od Petra Balanovića.

Paralele iz Almaša u rumunskom Banatu:
http://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/kn_celarec.php?action=upd&id=65

VIDA

-Vido, Vido, doamna mia-re,
Şî sufulcă-ţ mîńiś larź
Şî împlićęşći la coláś!
Un colac
Dă un sac
Ş-o priscură
D-o măsură.
Haida, Vido, în gostie
La socrie.
Iśe Vida (iut să prigăća):
-Iacă Ghiţă io mi-s gata.
Iei că mi-ş luva,
Lă socrie că plică.
Ia calu dă fuńi-l luva.
Iei la o culmi aźunźa.
Iel dîn grai aşa-n grăia:
-Vido, Vido, doamna mia,
Cîntă tu un cînćiśel,
Să tręśin codru cu iel!
Iśe: - Ghiţă, Ghiţă, domnu mieu,
(Iśe) bucuros că reaş cînta,
S'-am un pocliţăl dă glas,
Văili s-or răsuna,
Lęmńili s-or clăćina,
Izvoarăli s-or turbura
Şî Codrianu vo audzî
Cari pră mińi m-o śirut
Şî io n-am vrut să mă duc.
Pră ćińi će vo omorî
Şî pră mińi mă vo luva.
-Vido, Vido, doamna mia,
Ieu voińic,
Iel voinic,
La care om udźi,
Tu ălúia să-i fi.
Ia că mi-ş înśepia,
Văili să răsuna,
Lemnili să clăćina,
Izvoarăli să turbura
Şî Codrianu audza
Şî Codrianu că iişa:
Ghiţă, Ghiţă, śi-m răsuń tu văili
S'i-m claćiń lęmńili,
Şî-m turbur-izvoarili?
La śi vriei să ńi luvăm,
La lupći să ńi luptăm
O la mur să ńi-ntrięśim?
Iśe: - Hai la lupći,
Că-s diriępći,
Dă dimińaţă pănâ-n dźi sară!

Atunś o dzîs Ghiţă:
-Vido, Vido, doamna mia,
Bagă mîna-m pozonarĭ,
Scoać-o briptă ş-on amnarĭ
Şî-i dă bripţî cu amnariu
Şî mi-i taie brăśinariu!
Vida, Vida, aşa-n grăia:
-Tu voinic, iel voinic,
Io, cari viţ udźi,
Io ălúia oi fi.
Ghiţă, Ghiţă să mîńia
Ş-odată să sufulca
Şî źos că mi-l trînća
Şî capu iut că mi-l tăia
Şî dîn grai iel aşa grăia:

-Vido, Vido, doamna mia,
S'i să fac şî cu ćińi?
Capu iut că mi-l tăia
Şî-n dźisaź că-l puńa
Şî la socri că plică.
Cîn la socri aźunźa,
Uşa că i-o dăşkidźa
Şî-n curći să băga
Şî soacră-sa aşa-m dzîśa:
-Ghiţă, Ghiţă pră Vida n-ai adus-o?
Iel înluntru că să băga
Şî capu pră masă scoća.
Iśe: - Iacă-ţ fica ta,
C-aşa crięşćiri că i-ai dat.

Kazivač: Lisăvieta Puia Lăbau (67 ani), satul Bănia, Valea Almăjului (Banat, România), zapis: Emil Petrovici, 1934. godine.
Izvor: Emil Petrovici, Folclor din Valea Almăjului, Timişoara 2004, (Pag. 52-53)

Vĭeḑ:
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=1268.0