Vesti:

SKANDAL U NACIONALNOM SAVETU VLAHA:
 ODLUKA O "STANDARDIZACIJI" DONETA NA TEŠKOJ OBMANI ČLANOVA,
 JER SU IZJAVE DVOJICE UGLEDNIH NAUČNIKA O VLAŠKOM JEZIKU - IZMIŠLJENE!
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=2080.msg8881;topicseen#msg8881

Glavni meni

Skorašnje poruke

#61
Linkul ăla nu mai e valabil. Încercați aici:
Линкул ăла ну маи е валабил. Îнчеркаци аичи - Îншеркац аиш:

https://www.youtube.com/watch?v=X9O9kt5sIjk

și:

https://www.youtube.com/watch?v=7tEoa-xEUSk

și Povestea lui Dănilă Prepeleak:

https://www.youtube.com/watch?v=Ku7iepnI6AM
#62
Aici găsiți o colecție de cântece din toate zonele românești:
Аичи гăсици о колекцие де кîнтиче дин тоате зонеле ромâнешти:

https://www.youtube.com/c/Fabr1s/videos

Autentice. Foarte furmoase!
Аутентиче. Фоарте фурмоасе!
#63
Citat: virgil poslato 05.04.2008. 19:15
Cum dzîśeţ voĭ: şută or śută?

În dicţionaru explicativ al ľimbĭi româńeşć (dicţionarul limbii române) ĭestă:

CIÚTĂ ~ 1) Femelă a cerbului; cerboaică. ~ cenuşie. 2)  Femeie suplă şi elegantă.


- și în Moldova, în mediul rural (la sate) se pronunță (se zice) ,,șiută". În general "ci-" se citește "și-".

ciută - șiutî; cine - șini; picior - kișior etc - dar asta nu ridică deloc probleme de comunicare.

Șini-o rupt kișioarili șiutii? = Cine-a rupt picioarele ciutei?
Шини-о рупт кишиоарили шиутий? = Чине-а рупт пичиоареле чиутеи?
#64
Citat: Vlad poslato 19.10.2008. 21:11
На жалост, не могу се сложити са Вама, господине dPasujoni! Но, да покушам да објасним и због чега.

Немам ништа против оних који се не желе осећати Румунима. Право сваког од нас је да се слободно декларише како год хоће. У једном од претходним постова, пренео сам Вам утиске једног од пописивача са Пописа становништва Србије из 2002. године. Као што смо сви могли да видимо, у Србији је било и Марсоваца и Ескима.
Имају ли ти људи право да се сматрају Ескимима и Марсовцима?
Наравно да имају!
Јесу ли они у етногенетском смислу Марсовци или Ескими?
Наравно да нису!
Замислимо парадокс у коме бисе, на пример, Марсовци, којих, како смо видели, у Србији има на Попису, удружили и од државе тражили мањинска права.
Шта бисе онда десило? Мислите ли да би држава пристала да са њиховим представницима седне за преговарачки сто и разговара о њиховим захтевима?
Убећен сам да не би! А знате ли зашто?
Зато што бисе позвали на науку која не признаје присуство никаквих МАРСОВАЦА!

То је исти случај са Вама и са онима који деле Ваше мишљење.
Не могу у источној Србији да постоје никакви Власи који у етногенетском смислу нису Румуни!
...

Aveți argumente excelente, de fiecare dată. Felicitări!

Domnul dPasujoni nu va fi însă convins de justețea argumentelor. El a luat deja decizia sa, bazată pe sentimente. În cazul domniei sale, partea procesului de asimilare care presupune etapa inițială (desprinderea de identitatea veche) s-a întâmplat deja.

Eu sunt din Moldova și am observat cu durere același lucru la alți Moldoveni, aflați sub stăpânire și propagandă sovietică. Toți Moldovenii rămași in România admit identitatea moldovean=român. Dar dintre cei care au trăit sub oprimarea sovietică, doar o parte au mai ținut minte adevărata identitate. Pentru ceilalți era o rușine să fii român, că așa le spunea propaganda de la Moscova: moldovenii sunt o altă etnie, oameni buni; nu ca românii - răi. Acum, chiar dacă le arăt vechile noastre cronici, letopisețe moldovenești, scrisori dinainte de ocupația rusească - mulți refuză să creadă; spun că documentele sunt flasificate de "români" (chiar și unele păstrate de sute de ani în arhivele din Moscova, cum ar fi scrierile originale lui Dimitrie Cantemir).
Unii par a suferi chiar syndrom Stokholm.
https://en.wikipedia.org/wiki/Stockholm_syndrome

Din fericire, în Republica Moldova noile condiții permit studierea adevăratei istorii a țării, a românilor - întru cât manualele sunt scrise de oameni de știință adevărați - care nu își pot risca reputația scriind minciuni; iar noile generații își revin la normal.

În Serbia va fi mai greu. Baza ar fi Internetul, accesul la content în limba română - spectacole, muzică etc. Sârbii sunt frați cu românii dar nu au procedat corect în ce privește vlahii.

Cât despre "români și punct" - să știți că asta nu trebuie să vă îngrijoreze. România încurajează pastrarea tradițiilor și formelor locale de exprimare. Mie tare mult îmi place să ascult vorba din Banat (care seamănă cu a dvs.) și cea din Maramureș etc.

Expresia "suntem români și punctum" a fost folosită de poetul Mihai Eminescu (tot din Moldova) tocmai pentru a apăra tradițiile. Contextul arată așa:

"Noi susţinem că poporul românesc nu se va putea dezvolta ca popor românesc decît păstrînd, drept baze pentru dezvoltarea sa, tradiţiile sale istorice astfel cum ele s-au stabilit în curgerea vremilor; cel ce e de o altă părere, s-o spună ţării!
Suntem români şi punctum.
Noi susţinem că e mai bine să înaintăm încet, dar păstrînd firea noastră românească, decît să mergem repede înainte, dezbrăcîndu-ne de dînsa prin străine legi şi străine obiceiuri..."


Românii vehemenți sunt așa pentru că simt revoltă când văd presiunea asimilatoare la care sunteți supuși. Asta e tot.

Cât despre lipsa legăturilor dintre români, în ultima vreme - nu e un argument pentru o nouă etnogeneză. Credeți că românii din Iași se vizitează toată ziua cu cei din Arad? Sau cei din Baia Mare cu cei din Craiova? Nici gând! Fiecare își vede de viața lui, de afacerea lui etc. Credeți că Dunărea ne desparte? Nu! Pe ruși nu-i desparte nici Siberia, de la Marea Neagră la Vladivostok sunt ruși. Iar noi ne împiedicăm de 1 kilometru? Să fim serioși!

Nici faptul că suntem supușii altor state nu contează. Ardelenii au stat sub dominația maghiară 1000 de ani. Tot români au rămas (în marea majoritate). La fel sunt multe alte exemple.

Toate cele bune!

Google translate:

Svaki put imate sjajne argumente. Čestitamo!

Međutim, gospodin dPasujoni se neće uvjeriti u ispravnost argumenata. Već je donio odluku na osnovu svojih osjećaja. U njegovom slučaju, dio procesa asimilacije koji uključuje početnu fazu (odvajanje od starog identiteta) već se dogodio.

Ja sam iz Moldavije i s bolom sam primijetio isto što i kod drugih Moldavaca, pod sovjetskom dominacijom i propagandom. Svi Moldavci koji su ostali u Rumuniji priznaju moldavski = rumunski identitet. Ali od onih koji su živjeli pod sovjetskim ugnjetavanjem, samo se nekolicina još uvijek sjećala svog pravog identiteta. Za ostale je bila sramota biti Rumunji, jer im je to rekla propaganda u Moskvi: Moldavci su druge nacionalnosti, dobri ljudi; nije poput Rumuna - loše. Sada, čak i ako im pokažem naše stare hronike, moldavske hronike, pisma pre ruske okupacije - mnogi odbijaju da veruju; kažu da dokumente izrazuju ,,Rumuni" (čak i neki koji se stotinama godina čuvaju u moskovskim arhivima, poput originalnih spisa Dimitrija Cantemira).
Čini se da neki čak pate od Stockholmskog sindroma.
https://en.wikipedia.org/wiki/Stockholm_syndrome

Srećom, u Republici Moldaviji novi uslovi omogućavaju proučavanje istinske istorije zemlje, Rumuna - ukoliko udžbenike pišu pravi naučnici - koji ne mogu riskirati svoju reputaciju ispisujući laži; i nove generacije se vraćaju u normalu.

U Srbiji će biti teže. Osnova bi bila Internet, pristup sadržaju na rumunskom jeziku - emisije, muzika itd. Srbi su braća sa Rumunima, ali nisu postupili ispravno u pogledu Vlaha.

Što se tiče "Rumuna i tačka" - znajte da vas ovo ne bi trebalo brinuti. Rumunija podstiče očuvanje lokalnih tradicija i oblika izražavanja. Zaista volim slušati riječi iz Banata (koje su slične vašim) i one iz Maramureša itd.

Izraz "mi smo Rumunji i punctum" pjesnik Mihai Eminescu (također iz Moldavije) koristio je upravo za odbranu tradicije. Kontekst izgleda ovako:

"Mi tvrdimo da će se rumunski narod moći razvijati samo kao rumunski narod, čuvajući kao osnovu za svoj razvoj svoje istorijske tradicije kakve su uspostavljene tokom vremena; ko ima drugačije mišljenje, recite državi!
Mi smo Rumunji i punctum.
Mi držimo da je bolje ići polako naprijed, ali zadržavajući svoju rumunsku prirodu, nego brzo ići naprijed, lišavajući se toga kroz strane zakone i strane običaje ... "


Žestoki Rumuni su takvi jer osjećaju revolt kad vide asimilativni pritisak kojem ste izloženi. To je sve.

Što se tiče nepostojanja veza između Rumuna, u posljednje vrijeme - to nije argument za novu etnogenezu. Mislite li da Rumuni u Jašiju po cijele dane posjećuju one u Aradu? Ili one iz Baia Mare s onima iz Craiove? Nema šanse! Svako vidi svoj život, svoj posao, itd. Mislite li da nas Dunav razdvaja? Ne! Ni Ruse ne razdvaja Sibir, od Crnog mora do Vladivostoka ima Rusa. I spotaknemo se na kilometar? Budimo ozbiljni!

Nije važna ni činjenica da smo podložni drugim državama. Transilvanci su pod mađarskom vlašću već 1000 godina. Rumuni su takođe ostali (uglavnom). Kao i mnogi drugi primjeri.

Sve najbolje!
#65
Citat: dPasujoni poslato 02.12.2008. 14:22
Citat
CitatNiko ne može,ni vi koji se svojski trudite,da opovrgne da su Vlasi Rumuni.Dakle,učeni  pripadnici našeg naroda su,A TO NIJE NIČIJI HIR,stvarali književni jezik
.
Ne opovrgavam ja već situacija na terenu, da su smatrali da su Rumuni ljudi bi se tako izjasnili ili bi bar za jezik rekli da je Rumunski, a ne Vlaški!
...
Ku sînataće!

dPasujoni

A explicat deja un domn mai înainte că unii Români se declară vlahi sau chiar sârbi de teamă, rușine - din cauza presiunii asimilatoare pe care o suportă de 200 ani din partea statului. Cum spunea domnul: e ca un meci de baschet la care o echipă are mâinile legate.
    Recensământul trebuie făcut altfel: în zonele locuite de români, să umble românii să scrie foile (nu sârbi), să spună "bună zîua" apoi să întrebe "ești român"? - dacă i se răspunde românește. Așa cred că numărul românilor ar fi mult mai mare.

Să încerc să scriu acum tot asta, dar cu litere de care am văzut că folosiți domniile voastre. Ar trebui ca - prin minune - din românește să iasă vlahă / româneașće:

* * *

A explikat deža un domn mai înainće kă unii Români se đeklară Vlahi sau kiar Sîrbi đe ćeamă, ruśine - đin kauza presiunii asimilatoare pe kare o suportă đe 200 ani đin partea statului. Kum spunea domnul: e ka un meči đe basket la kare o ekipă are mâinile legaće.
    Rečensământul trebuie făkut altfel: în zonele lokuiće đe români, să umble românii să skrie foile (nu sârbi), să spună "bună zîua" apoi să întrebe "ešti român"? - dakă i se răspunde româneșće. Aša kred kă numărul românilor ar fi mult mai mare.

* * *

E trist că azi minți că ești altceva, mâine minți ... așa, copiii tăi chiar devin altceva.
E trist kă azi minci kă ešti altševa, mâine minci ... aša, kopiii tăi kiar devin altševa.

* * *
Aici se vede că dacă scrii limba română cu litere sârbești, găsești cuvinte "vlahe":
Aiši se vede kă dakă skrii limba română ku lićere sârbešći, găsešći kuvinće "vlahe":

https://www.paundurlic.com/vlaski.recnik/poveznice-rec.php

Ku sănătaće!
#66
Citat: Volcae poslato 07.11.2014. 19:40
Biblia de la București (1688)
... den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei.

Vezi și aici în forum, din 1605: https://forum.paundurlic.com/index.php?topic=2127.0
#67
"La Valachia e posta di la dal Danubio, fra la Transilvania, Moldauia e il Danubio verso i Triballi, piena di vene d'oro, masse di sale, la cera a guisa di bitume scaturisce di sotto terra, ha animali grossi e minuti con i quali ne nutrisce tutta la Romania; la gente segue le cerimonie de'Greci [= rit Ortodox] e parla la lingua latina corrotta ed alterata da' vocaboli forestieri. Fu fatta da Trajano Imperatore provincia del popolo Romano e vi mando molte colonie de 'suoi, i quali cacciato il parlare de'Goti introdussero il latino che i barbari domandano Vlaco, onde nacque il nome alla provincia"

publicat de Giacomo di Pietro Luccari, istoric din Ragusa (Dubrovnik), în anul 1605, în lucrarea sa "Copioso ristretto de gli Annali di Ragusa "

Sursa:  http://ubsm.bg.ac.rs/view.php?q=1377&p=0105&e=t&w=922&h=600

http://ubsm.bg.ac.rs/engleski/dokument/1377/copioso-ristretto-degli-annali-di-ragusa-libri-quattro-dedicati-alleccelso-senatio-di-ragusa-di-giacomo-di-pietro-luccari

Libro Secondo, pagina 83 în ediția prezentată mai sus.


#68
Citat: Volcae poslato 07.11.2014. 19:40
Biblia de la București (1688)

...den aleagerea a toatei Ţări Rumâneşti, pre dumnealui l-au coronat cu domnia şi stăpânirea a toată Ţara Ungrovlahiei.

sursa:
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/2011/10/28/biblia-de-la-bucuresti-1688/
https://tiparituriromanesti.wordpress.com/roman-romanesc-romania-inainte-de-1859/


Clarificare: Țara UngroVlahiei însemna tot Țara Românească, însemna pentru patriarul ortodox bizantin "Vlahia dinspre Ungaria". Iar Moldova era numită și MoldoVlahia sau RussoVlahia, adică "Vlahia dinspre Rusini". Rusinii sau rutenii sunt parte a Ukrainenilor, nu rușii de azi (care erau numiți moscali în vechime).

Iar denumirea de Țară Românească apare și în Scrisoarea lui Neacșu din 1521:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Scrisoarea_lui_Neac%C8%99u




"Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung (1521) este cel mai vechi document păstrat, scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894[1] de Friedrich Stenner în Arhivele Naționale ale județului Brașov, unde se păstrează și astăzi. Documentul original pe hârtie, cu pecete aplicată pe verso, se referă la mișcările militare ale Otomanilor la Dunăre și trecerea lui Mohammed-Beg prin Țara Românească.
...
Istoric

Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner (Hans Benkner) a fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. Din acea vreme mai există și alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman I.

Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau primar al Brașovului din 1511. Numele care apare în epilogul Tetraevanghelului din 1561 al lui Coresi, este cel al fiului său Johann Benkner care este prezentat ca sprijinitor al scrierilor în limba română : ...mai bine a grăi cinci cuvinte cu înțeles decât 10 mie de cuvinte neînțelese în limbâ striinâ....
Conținut
Scrisoarea lui Neacșu este cel mai vechi document descoperit, scris în limba română

Textul a fost scris cu litere chirilice și se compune din trei părți:

    O adresare în slavă a cărei traducere este:

    Înțeleptului și de bun neam și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului, dumisale Hanăș Begner din Brașov, multă sănătate de la Necșul din Câmpulung.

    Conținutul scrisorii în limba română.

    Formula finală în slavă a cărei traducere este: Și Dumnezeu să te bucure, amin

Explicații lingvistice
De remarcat este faptul că forma limbii române folosite în scrisoare este foarte asemănătoare celei folosite în prezent. Aurel Nicolescu arată în observațiile sale lexicale asupra textului, că nu mai puțin de 175 din totalul de 190 de cuvinte românești folosite în text au origine latină, excluzând cuvintele repetate și substantivele proprii. Unele din formele incorecte se datorează scrierii cu litere chirilice, care are probleme cu notarea unor sunete românești ca î și ă.
...
Textul scrisorii
Transliterație din alfabet chirilic
   
    mudromu i plemenitomu i čistitomu i b(o)gωm darovannomu župan hanĭš begner ot brašov mnog(o)
    zdravie ot někšul ot dlŭgopole i pak dau štire domnïetale za lukrul turčilor kum amĭ
    auzit èu kŭ ĩpŭratul au èšit den sofïę ši aimintrě nue ši sěu dus ĩ sus
    pre dunŭre i pak sŭ štïi domnïjata kŭ au venit un ωm de la nikopoe de mïe měu
    spus kŭ au vŭzut ku ωkïi loi kŭ au trekut čěle korabïi če štïi ši domnïjata prè
    dunŭre ĩ sus i pak sŭ štïi kŭ bagŭ den tote ωrašele kŭte [50] de ωmin sŭ ę
    fïe ĩn ažutor ĩ korabïi i pak sŭ štïi kumu sěu prinsŭ nešte meššter den c[a]ri
    grad kum vorĭ trěče ačěle korabïi la lokul čela strimtul če šttïi ši domnïjata
    i pak spui domnïetale de lukrul lu mahamet beg kumu amĭ auzit de boęri če sŭntĭ medžïjaš
    ši de dženere mïu negre kumu ęu dat ĩpŭratul slobozïe lu mahamet beg pre iu iωi va
    fi voę pren cěra rumŭněskŭ jarŭ èlĭ sŭ trěkŭ i pak sŭ štïi domnïjata kŭ are
    frikŭ mare ši bŭsŭrab de ačel lotru de mahamet beg mai vŭrtos de domnïele vostre
    i pak spui domnïetale ka mai marele mïu de če amĭ ĩceles šïeu eu spui domnïetale jarŭ
    domnïjata ešti ĩceleptĭ ši ačěste kuvinte sŭ cïi domnïjata la tine sŭ nu štïe
    umin mulci ši domnïele vostre sŭ vŭ pŭzici kum štici mai bine i b(og)ĭ te ves(e)lit amïnŭ

Transcripție interpretativă după normele ortografice actuale

"Mudromu I plemenitomu, I cistitomu I B(o)gom darovannomu zupan Hanăș Begner ot Brașov mnog(o) zdravie ot Nécșul ot Dlugopole. ( = Înțeleptului și nobilului și cinstitului și de Dumnezeu dăruitului jupan Johannes Benkner din Brașov, multă sănătate de la Neacșul din Câmpulung).

I pak (= și iarăși / de asemenea) dau știre domnietale za (= despre) lucrul turcilor, cum am auzit eu că împăratul (se referă la Sultanul Suleiman I Magnificul) au ieșit den Sofiia și aimintrea nu e. Și se-au dus în sus pre Dunăre.

I pak să știi domniia-ta că au venit un om de la Nicopoe (= Nicopole) de mie mi-au spus că au văzut cu ochii lui că au trecut ceale corăbii ce știi și domniia-ta pre Dunăre în sus.

I pak să știi că bagă den toate orașele câte 50 de oamini să fie în ajutor în corăbii.

I pak să știi cumu se-au prins nește meșteri den Țarigrad (= Istanbul) cum vor treace aceale corabii la locul cela strimtul ce știi și domniia ta.

I pak spui domnietale de lucrul lu Mahamet-Beg, cum am auzit de boiari ce sânt megiiaș(i) și de genere-miu Negre, cumu i-au dat împăratul slobozie lui Mahamet-Beg, pre io-i (unde-i) va fi voia pren Țeara Rumânească (cea mai veche atestare documentară cunoscută a numelui țării), iară el să treacă.

I pak să știi domniia ta că are frică mare și Băsărab (= Neagoe Basarab) de acel lotru de Mahamet-Beg, mai vârtos de domniele voastre.

I pak spui domnietale ca mai-marele miu de ce am înțeles și eu. Eu spui domnietale, iară domniia ta ești înțelept și aceaste cuvinte să ții domniiata la tine, să nu știe oamini mulți și domniele vostre să vă păziți cum știți mai bine.

I B(og)i te ves(e)lit, Aminu.( = Și Dumnezeu să te slăvească, Amin)""

Citită pe youtube: https://www.youtube.com/watch?v=6uGtoWwDflE
#69
Citat: nebojsa poslato 27.01.2020. 12:49
Posto sam nasao ovu temu i lepo procitao hteo bih da pitam samo ove clanove koju smatraju da su Rumunu.
Kako ti sebe nazivas Rumunom kad je Rumunija storena 1859 na koji nacim meni stvrano nije jasno da je stvarno Rumunija i Rumun nebi se do tada ta oblast zvala Vlaska i Transilvanija  vec bi bila rumunija odavno.
Drugo pitanje je kako ste vi romanskog porekla ako ste bili odvojeni od romanskih naroda  1500 godina ?
Jednostavno neke svari se ne poklapaju i koliko god vi tvrdili da ste Rumuni i sve ostalo jednostavno niste jer Rumunija je vestacki stvorena drzava posredovanjem Austro Ugarske da se Rusiji spreci izlazak na topla mora.
I zapamti rumun je Rimski vojnik,A Rumunija zemlja rimskih vojnika koja je stvorena 1859 godine ne za vreme ili odmah posle rimskog carstva VEC 1859 godine evo objasnu meni ti to lepo i ja ci da prihvatim da ste rumuni
Kako su Nijemci postojali prije 19. vijeka (kada je stvorena Njemačka)?
Kako je Dante Alighieri napisao Divina Commedia na talijanskom jeziku (14. vijek), budući da je Italija stvorena tek u 19. vijeku?
Kako to da kurdi postoje, jer ne postoji država koja se zove Kurdia?
Etnogeneza Rumuna dogodila se između 3. i 9. vijeka (uključujući značajan utjecaj slovenstva, 6-8 vijeka).
Činjenica da su u srednjem vijeku živjeli u 3 glavne kneževine slična je kao i Nijemci koji su živjeli u mnogim manjim državama; Talijani koji žive u mnogim državama itd.
Ime Vlah daju stranci. Samooznaka je uvijek bila rumunska.
Kancelarstvo je bilo starocrkveno slavensko zbog pravoslavnog utjecaja. U Mađarskoj je katolički jezik bio latinski zbog katoličkog utjecaja. Verujte mi, Rumuni nisu govorili slovenski, a Mađari latinski.
U tekstu napisanom na slovenskim jezicima ime države i naroda bilo je slovensko (Vlah ili slično). U rumunskim tekstovima, ime države i naroda bilo je ,,Români" (ili slično - Rumani itd.).

Potražite pismo Neacșu 1521. godine - u kojem se spominju Turci koji planiraju doći u ,,Ceara Rumuneaskă" (10. red, ćirilicom, rumunski jezik):
https://sr.wikipedia.org/wiki/%D0%91%D1%80%D0%B0%D1%88%D0%BE%D0%B2%D1%81%D0%BA%D0%BE_%D0 % BF% D0% B8% D1% 81% D0% BC% D0% BE