- Dobro došli na Florum VLAHA ISTOČNE SRBIJE.
Florum FLAHA ISTOČNE SRBIJE
Tîrgu lu Rumîńi đin:dăn Sîrbiĭe răsărićană
Stapînu kășî: Paun Es Durlić, dipl. etnolog
Vesti:
SKANDAL U NACIONALNOM SAVETU VLAHA:
ODLUKA O "STANDARDIZACIJI" DONETA NA TEŠKOJ OBMANI ČLANOVA,
JER SU IZJAVE DVOJICE UGLEDNIH NAUČNIKA O VLAŠKOM JEZIKU - IZMIŠLJENE!
http://forum.paundurlic.com/index.php?topic=2080.msg8881;topicseen#msg8881
Skorašnje poruke
#31
ВЛАШКИ НАЦИОНАЛНИ САВЕТ / Одг: Vlaški nacionalni savet, ...
Poslednja poruka Luca - 03.08.2023. 14:01După adoptarea grafiei vlahe, a fost publicată o Gramatică a limbii vlahe (JOVANOVIĆ, Nadica, 1965-; Gramatica limbii vlahe/ Nadica N. Jovanović; Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor Negotin: Asociația pentru Conservare). a identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor ,,Gergina", 2013;)
A fost publicat și un dicționar al limbii vlahi, cu o modalitate standardizată definită de scriere a cuvintelor în ambele dialecte, care este în conformitate cu articolul 6 din Platforma Consiliului Național al Vlahilor privind definițiile și terminologia obligatorii cu scopul de a fi mai precisă. -identificarea și emanciparea comunității vlahe, dezvoltarea și promovarea acesteia, ca numitor comun al acțiunii organismului de autonomie culturală, care se referă la modul de standardizare a limbii vlahe, (GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; sârbă - Dicţionar vlah = Vorbarju sîrbo - vlah/ dPasujoni, Petrovac na Mlavi: Consiliul Naţional al Vlahilor: Centrul de Cultură şi Educaţie, 2016; )
Până acum au fost tipărite 73 de ediţii în limba muntenească, folosind grafia valahă în ambele dialecte şi anume:
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Cultura Vuorba šî a vlahilor: Manual pe tema Limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasa I de școală primară/Milena Golubović; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; VUORBA ŠÎ CULTURA VLAHILOR 2; Manual pe tema Limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasa a II-a de școală primară, Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor, 2016;
DRAŽILOVIĆ, Tatjana, 1976-; Cultura Vuorba šî a Vlahului 1: caiet de lucru; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2016;
GRUP de autori, Rozica Dragojlović, Daniela Pejčić, Tatjana Dražilović, Nemanja Ispirović, Vuorba s-o vorbim, razu 1.2. šî 3.; Manual pentru limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasele I, a II-a și a III-a de școală primară; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
DRAŽILOVIĆ, Tatjana, 1976-; Vuorba s-o vorbim, karća da lucrat 1; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
DRAGOJLOVIĆ, Rozica, 1900-; Vuorba s-o vorbim, karća da lukrat 2; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
GRUP de autori, Rozica Dragojlović, Daniela Pejčić, Tatjana Dražilović, Nemanja Ispirović; Vuorba s-o vorbim 4; Manual de limba valahă cu elemente de cultură națională pentru clasa a IV-a; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
GRUP de autori, Nešica Paunović, Nela Čovikanović, Nemanja Ispirović; Vuorba s-o vorbim razu 5. šî 6.; Manual pentru limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasele a V-a și a VI-a de școală elementară; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Zău, aša a fuost!/ Doamne, așa a fost! – Bor, 2012;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964- Govorim vlaški = Vorbăsk ljimba vlahă = Vorbjesk ljimba vlahă: Krajino Timočko Narečje = Sină aluČeloju/dPasujoni; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-Vlah vorbesc = Vorbăsk rumînjeašće = Vorbjesk rumînještje: Krajino - dialect Timočko = Sină alu Čeloju dPasujoni-Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției ,,Gergina", 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Panda învacă kung fu – dPasujoni – Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina"; în 2013
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Panda învacă kung fu /dPasujoni Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina"; în 2013
POVJEŠĆ dî kopij = Povještjij đe kopij/ (editor Dragan Andrejević; Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor: Negotin: Asociația pentru Prezervarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina" 2013;
VOJINOVIĆ, Dragana, 1969-; Elvis alu Ćoban / Drăgana alu Jovănjenju; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina" 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Vuorbarj: Dicţionar vlah-sârb: Krajina - dialect Timo: Sină alu Čeloju/dPasujoni; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahe, 2013;
JOVANOVIĆ, Nadica, 1965-; Gramatica limbii vlahe/ Nadica N. Jovanovic; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2013;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Cultura Vuorba šî Vlachă: Asociația pentru păstrarea identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor ,,Gergina" Negotin; Consiliul Național al Vlahilor, Petrovac na Mlava, 2013;
KÎNTJEĆILJI NOAŠTJE; Asociația ,,Gergina" Negotin; Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
Slobodan Domaćinović, Asociația ,,Gergina" Negotin, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
Staniša Paunović, Asociația ,,Gergina" Negotin, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
PRA valja Kaluculuj II: Povești populare vlahe și povești pentru copii 2/Slavica Jović Kolerović, Vića Mitrović Mitra, Dragan Stojanjelović, Ranovac: Vića Mitrović, 2015;
Božidar Janucić, Dimitrije Mikan Obradović, Asociația ,,Gergina" Negotin, 2015;
Mile Paunović, Dimitrije Mikan Obradović, Asociația ,,Gergina" Negotin, 2016;
AŠA A VORBIT AJ BĂTRÎNJ, Adunat Kîrsta alu Jovan-Nenju, Vlasta alu Abraš = Asa au vorbit cei din vechime (adunat de Krsta Stanković Njenjulović, Vlastimir Abrašević = Aša a vorbit ai ai/ adunat Asociația Bătrîni/ adunat Kîrnistai; Păstrarea identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor ,,Gergina", 2016;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Dicționar sârb - vlah = Vorbarju sîrbo - vlah/ dPasujoni, Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor: Centrul de Cultură și Educație, 2016;
TOMIC, Živorad, 1965-; Antologie dă lirika šî epopee rumînjaskă/ Antologie lirică și epopee vlahă Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî etnomuzikanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2016;
Ilija - Ika Petrišorović, Dimitrije Mikan Obradović; Asociația ,,Gergina" Negotin, 2017;
TOMIC, Živorad, 1965-; Gînduśjalje rumînješć = Vlach umottovines/ Osanica, Asociația flautștilor și etnomuzicienilor Fluer, 2017;
Uorilji lu Božin (Muzical tipărit) = Vlaška kola = Vlach Dances, Slobodan Božinović / Adam Orvad.-Negotin: Asociația ,,Gergina", 2017; Nota autorului despre 25 de mașini vlahe ale lui Slobodan Božinović în limba vlahă și sârbă.
POVJESTJIJ đe kopij pintru noaptja bunea = Povješćilji dî kopij prîntru nuoapća bunea / edited by Dragan Andrejević, translation into the Krajina-Timok dialect of Snežana šî Sină alu Čeloju, (translation into the Homolje-Braničesujoni dialect); Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Belgrad: Matica Vlaha; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2017;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Școală/Școală; Culegere de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2017;
STANKOVIĆ, Krsta, 1967-; Kîntjeje đe dragostje / Kîrsta alu Jovănjenju, Njigotjin; Asociația Karje păstrjază, obiceiuri, cultură, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor Gergina, 2018;
TOMIC, Živorad, 1965-; Antologie dă lirika šî epopee rumînjaskă/ Antologie lirică și epopee vlahă Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî etnomuzikanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2016;
Ilija - Ika Petrišorović, Dimitrije Mikan Obradović; Asociația ,,Gergina" Negotin, 2017;
TOMIC, Živorad, 1965-; Gînduśjalje rumînješć = Vlach umottovines/ Osanica, Asociația flautștilor și etnomuzicienilor Fluer, 2017;
Uorilji lu Božin (Muzical tipărit) = Vlaška kola = Vlach Dances, Slobodan Božinović / Adam Orvad.-Negotin: Asociația ,,Gergina", 2017; Nota autorului despre 25 de mașini vlahe ale lui Slobodan Božinović în limba vlahă și sârbă.
POVJESTJIJ đe kopij pintru noaptja bunea = Povješćilji dî kopij prîntru nuoapća bunea / edited by Dragan Andrejević, translation into the Krajina-Timok dialect of Snežana šî Sină alu Čeloju, (translation into the Homolje-Braničesujoni dialect); Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Belgrad: Matica Vlaha; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2017;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Școală/Școală; Culegere de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2017;
STANKOVIĆ, Krsta, 1967-; Kîntjeje đe dragostje / Kîrsta alu Jovănjenju, Njigotjin; Asociația Karje păstrjază, obiceiuri, cultură, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor Gergina, 2018;
ČELOJEVIĆ, Siniša, 1952-; Să înțelegem = Să nje ençaljeđem = Lasst uns verstehen"/ Siniša Čelojević, Elizabeta Dajić-Grimplinović, Snežana Čelojević, Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției" Gergina", 2018;
TOMIC, Živorad, 1965-; O poatetă vlarumînjaskă = One Vlach story / Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî ethnomuzikanc Flujer = Osanica: Association of flautists and etnomusicians Flujer, 2018;
Grup de autori – Juo šî friendari amjej/Colecție de opere de artă și literară pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2018;
CVETIC, Slobodan, 1949-; Pje valja Ćimokuluj/ Slobodan alu Milă alu Koljică = Slobodan Cvetić, Njigoćin: Association of karje păstrjază ađetu, culture, tradition, vuorba šî njamu Vlahilor "Gergina", 2019;
KÎNTJEĆE bălađe uorj šî vjersurj: lăutarji đin Jabukovăc/ Sină alu Čeloju, Jovica alu Šušu, Njigotjin: Asocijacîja karje păstrjează ađetu, trădicîja, vuorba šî njamu2 Vla01hilor;
Membru FESTIVAL = Adunamîntu festivaljilor: 2009-2018/ organizatori Milomirka Cica Jovović, Jovanka Vanja Stanojević; traducere în română de Snežana Čelojević, Negotin: Asociația ,,Gergina", 2019;
GOLEMOVIĆ, Dimitrije, O., 1954-; Vlahi: muzică populară tradițională = Music Vlahilor Đin lumje/ Dimitrije O = .Golemović;) autor de notografie = ; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2019;
ILIC, Borivoje, 1954-; Injimă će drum aj luat / Borikă Vrăknjanu, Njigoćin: Asociația de karje păstrjază ađetu, cultură, trădicîja, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina", 2019;
KÎNTJEĆILJI vlahilor = cântece vlah = cântece vlah, începerja, introducere, introducere Marija Vitas; a tîlmaćit pje ljimba Vlahilor, traducere în vlah, traducere în vlah Snežana alu Dănjilă, Snežana Čelojević), Njigoćin: Asociația de karje păstrjază ađetu, trădicîja, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina: obiceiuri, cultură, conservare a culturii tradiția, limba și identitatea vlahilor ,,Gergina": Asociația Gergina, 2020;
POVJESTJIJ đe kopij = Fabulele pentru copii - a tîlmaćit pje ljimba Vlahilor Snežana alu Dănjilă = traducere în vlah de Snežana Čelojević, Njigotjin: Association karje păstrjază ađetu, kultura, trădicîja, vuorba Vlagănă, Asociația pentru conservarea Negotinului: Asociația pentru conservarea Negoțului obiceiuri, cultură, tradiție, limba și identitatea vlahilor ,,Gergin", 2020;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Curvie = Copilărie / Nemanja Ispirović; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2020;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Pjetrjenjiku trajuluj = Mozaic al vieții/Nemanja Ispirović; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2020;
VERSURI ale orizontului Timok – Vjersurlji a lu Timokuluj horizontu = Versuri ale orizontului Timok = Verzi Timokškihorizontov = Stihura Timokane horizontengo: colecție ilustrată în cinci limbi de poezie minieră; Bor: Institutul de Cultură Vlah din Serbia, 2020;
TOMIC, Živorad, 1965-; Mai mult? = De ce?/ Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî ethnomuzicanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2020;
Grup de autori, Fîntînjilji anuoashtrje/ Colecția de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2022;
KAMIDŽORAC, Nenad, 1964-; Živojin - Živa Dinulović / Nenad Kamidžorac, (tradus în vlah de Snežana Čelojević), Njigotjin = Association of karje păstrjază ađetu, culture, tradition, ljimba šî njamu Vlahilor"Gergina"; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Obiceiurilor, Culturii, Tradiției, Limbii și Identității Vlahilor ,,Gergina", 2021;
ĐESKÎNTJEĆE = vlah bajalice = vlah incantații/( adunat, pregătit, pregătit de) Siniša Čelojević, Nemanja Ispirović; (întunatu, uvod, introducere Milica Vuković); Ispirović, a tîlmaćit pje, traducere engleză în engleză, traducere în engleză Durjic. : Asociația de karje păstrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității Vlah ,,Gergina": Asociația pentru conservarea obiceiurilor, culturii, Tradiții, Limba și identitatea vlahului ,,Gergina", 2021;
ČELOJEVIĆ, Siniša, 1952-; Kîntjeće đe rušinje / Sină alu Čeloju = Erotic Vlach songs / Siniša Čelojević; Njigotjin: Asociația karje păstrjază ađetu, kultura, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor"Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor "Gergina", 2021;
CVETIC, Slobodan, 1949-; Povješć đe rushinje / Slobodan alu Milă alu Koljică, Sină alu Čeloju = Erotic Vlach stories / Slobodan Cvetić, Siniša Čelojević; Njigocin: Asociația karje pastrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor ,,Gergina", 2022;
KÎNĆEĆE bătrînje đin lumje adunat Sină alu Čeloju = cântece originale valahe; editat de Siniša Čelojević; Njigoćin: Asociația karje pastrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor ,,Gergina"; 2022;
BOGDANOVIĆ, Mateja, 2001-; Povješć jin alće vrjemurj = Povești din altă vreme; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
MARTINOVIĆ, Zoran, 1966-; Samînca zburată/ Samînca zburată în vînt; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ŠARONJIĆ, Štefica, 1977-; Injima nu minće = Sentimentele nu mint; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Dr. = Dr. Alcibijad al Nusha; și tîlmaćit Verica Grozdanović; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Facă sămnjită = Suspicious face/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Nuostriašî = Rodoljupci/ Jovan Sterija Popović, a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
TRIFKOVIĆ, Kosta, 1843-1875; Aljesura = Izbiračica/ a tîlmaćit Nevenka Rajković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
LAZAREVIĆ, Laza K., 1851-1891; Povješć = Povești, selecție antologică/Laza Lazarević; a tîlmaćit Snežana Mîtulović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Lumja = Lumea/ Alcibiades al Nusha; a tîlmaśit Bojana Bosijoković, Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
SAINT-Exupery, Antoine de, 1900-1944; Înparašalu al mik = Micul Prinț/ Antoine de Saint-Exupéry; a tîlmaśit Nešica Paunović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ĆOPIĆ, Branko, 1915-1984; INTrajiturilji lu mîrtanu Toša = Experiențe ale pisicii Toša/ Branko Ćopić; a tîlmaćit Verica Grozdanović, Petrovac na Mlavi, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Skrisuorilji skurće = Nuvele, selecție antologică/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaćit Slađana Vojinović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Trimjesnjiku alu viatu = Reprezentantul poporului/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaśit Bojana Tabaković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POVJEŠC dîn lumje = Povești populare/ Lj-a audžît, lj-a skris šî lj-a tîlmaśit Nešica Paunović, Petrovac na Mlavi, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Duamna minjistrica = Mrs. Minister/ Alcibijad al Nusha; a tîlmaśit Dara Đorić, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Truaka fasuljituară = Poached pumpkin/ a tîlmačît Nemanja Ispirović, Petrovac na Mlava: National Council of Vlach, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Stamīna marje = Duminica Mare, Alcibijad al Nuša; a tîlmaćit Violeta Prnjaković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
SREMAC, Stevan, 1855-1906; Muošu Jordan = Chiča Jordan/Stevan Sremac; a tîlmaśit Nevenka Rajković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ĐURIŠIĆ, Miloje, Uaminji đe śenušă = People of ashes/Miloje Đurišić, a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlavi, National Council of Vlahis, 2022;
SALTEN, Felige, 1869-1945; Bambi/Felix Salten; a tîlmaśit Nevenka Rajković; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Minčuna šî preminčuna = Lie and paralysis / a tîlmačît Nemanja Ispirović, Bor: association Manus – hand of humanity, 2022;
Limba vlahă, ca limbă nestandardizată până acum, a intrat în sistemul de învățământ al Republicii Serbia, iar ministrul educației și dezvoltării tehnologice a aprobat Manualul scris în limba vlahă și litera ,,Vuorba šî kultura vlaha" cu Decizia nr. 650-02-22/2014-06 din 10.06.2014. ani.
Comitetul pentru Utilizarea Oficială a Limbii și Alfabetului al Consiliului Național al Vlahilor a prezentat un studiu intitulat ,,Limba și alfabetul ca cele mai importante trăsături ale identității naționale a vlahilor", la conferința ,,Chestiunea vlahilor în Serbia: Omul. , Aspecte juridice și politice" (Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile, Bor, septembrie 2012).
Plecând de la definiția lingvistică conform căreia ,,Dialectul, dialectul sau dialectul este o varietate de limbă folosită de oamenii dintr-o anumită zonă geografică", limba vlahă este formată de fapt din două dialecte de bază (numite după zonele teritorial-geografice ale Serbiei, care sunt locuite de membri ai minorității naționale vlahe, vorbitori ai acestor două dialecte: dialectul Homoljska-Braničevsko-Poreč și dialectul Krajina-Timoč sau, ca termeni suplimentari, dialectul de nord-vest și dialectul de sud-est care ar trasa geografic granița dintre cele două dialecte. mai îndeaproape și să faciliteze în viitor munca asupra atlasului lingvistic.Dialectul de nord-vest include așezări cu populație majoritară vlahă în municipii/orașe: Bor, Boljevac, Majdanpek, Kučevo, Petrovac na Mlavi, Golubac, Žagubica, Despotovac, Malo Crniće , Žabari, Ćuprija, Svilajnac și Gradište.Dialectul de sud-est include așezări cu o populație majoritară vlahă în municipiile/orașele: Kladovo, Negotin și Zaječar.
În baza celor de mai sus, Consiliul Național al Minorității Naționale Țării Românești a luat o hotărâre conform dispoziției.
Întrucât procesul de standardizare (normare) este un proces ,,viu" pe termen lung, Consiliul va forma un organism special de radon, compus în primul rând din lingviști de orientare romanică, care va lucra permanent la aplicarea, îmbunătățirea și dezvoltarea continuă și constantă. standardizarea limbii vlahe.
În Bor, Consiliul Național al Minorității Naționale Țării Românești, președintele
________ ________
A fost publicat și un dicționar al limbii vlahi, cu o modalitate standardizată definită de scriere a cuvintelor în ambele dialecte, care este în conformitate cu articolul 6 din Platforma Consiliului Național al Vlahilor privind definițiile și terminologia obligatorii cu scopul de a fi mai precisă. -identificarea și emanciparea comunității vlahe, dezvoltarea și promovarea acesteia, ca numitor comun al acțiunii organismului de autonomie culturală, care se referă la modul de standardizare a limbii vlahe, (GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; sârbă - Dicţionar vlah = Vorbarju sîrbo - vlah/ dPasujoni, Petrovac na Mlavi: Consiliul Naţional al Vlahilor: Centrul de Cultură şi Educaţie, 2016; )
Până acum au fost tipărite 73 de ediţii în limba muntenească, folosind grafia valahă în ambele dialecte şi anume:
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Cultura Vuorba šî a vlahilor: Manual pe tema Limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasa I de școală primară/Milena Golubović; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; VUORBA ŠÎ CULTURA VLAHILOR 2; Manual pe tema Limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasa a II-a de școală primară, Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor, 2016;
DRAŽILOVIĆ, Tatjana, 1976-; Cultura Vuorba šî a Vlahului 1: caiet de lucru; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2016;
GRUP de autori, Rozica Dragojlović, Daniela Pejčić, Tatjana Dražilović, Nemanja Ispirović, Vuorba s-o vorbim, razu 1.2. šî 3.; Manual pentru limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasele I, a II-a și a III-a de școală primară; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
DRAŽILOVIĆ, Tatjana, 1976-; Vuorba s-o vorbim, karća da lucrat 1; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
DRAGOJLOVIĆ, Rozica, 1900-; Vuorba s-o vorbim, karća da lukrat 2; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
GRUP de autori, Rozica Dragojlović, Daniela Pejčić, Tatjana Dražilović, Nemanja Ispirović; Vuorba s-o vorbim 4; Manual de limba valahă cu elemente de cultură națională pentru clasa a IV-a; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
GRUP de autori, Nešica Paunović, Nela Čovikanović, Nemanja Ispirović; Vuorba s-o vorbim razu 5. šî 6.; Manual pentru limba vlahă cu elemente de cultură națională pentru clasele a V-a și a VI-a de școală elementară; Belgrad, Institutul pentru Manuale; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Zău, aša a fuost!/ Doamne, așa a fost! – Bor, 2012;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964- Govorim vlaški = Vorbăsk ljimba vlahă = Vorbjesk ljimba vlahă: Krajino Timočko Narečje = Sină aluČeloju/dPasujoni; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-Vlah vorbesc = Vorbăsk rumînjeašće = Vorbjesk rumînještje: Krajino - dialect Timočko = Sină alu Čeloju dPasujoni-Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției ,,Gergina", 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Panda învacă kung fu – dPasujoni – Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina"; în 2013
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Panda învacă kung fu /dPasujoni Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina"; în 2013
POVJEŠĆ dî kopij = Povještjij đe kopij/ (editor Dragan Andrejević; Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor: Negotin: Asociația pentru Prezervarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina" 2013;
VOJINOVIĆ, Dragana, 1969-; Elvis alu Ćoban / Drăgana alu Jovănjenju; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina" 2013;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Vuorbarj: Dicţionar vlah-sârb: Krajina - dialect Timo: Sină alu Čeloju/dPasujoni; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahe, 2013;
JOVANOVIĆ, Nadica, 1965-; Gramatica limbii vlahe/ Nadica N. Jovanovic; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2013;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Cultura Vuorba šî Vlachă: Asociația pentru păstrarea identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor ,,Gergina" Negotin; Consiliul Național al Vlahilor, Petrovac na Mlava, 2013;
KÎNTJEĆILJI NOAŠTJE; Asociația ,,Gergina" Negotin; Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
Slobodan Domaćinović, Asociația ,,Gergina" Negotin, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
Staniša Paunović, Asociația ,,Gergina" Negotin, Consiliul Național al Vlahilor, 2014;
PRA valja Kaluculuj II: Povești populare vlahe și povești pentru copii 2/Slavica Jović Kolerović, Vića Mitrović Mitra, Dragan Stojanjelović, Ranovac: Vića Mitrović, 2015;
Božidar Janucić, Dimitrije Mikan Obradović, Asociația ,,Gergina" Negotin, 2015;
Mile Paunović, Dimitrije Mikan Obradović, Asociația ,,Gergina" Negotin, 2016;
AŠA A VORBIT AJ BĂTRÎNJ, Adunat Kîrsta alu Jovan-Nenju, Vlasta alu Abraš = Asa au vorbit cei din vechime (adunat de Krsta Stanković Njenjulović, Vlastimir Abrašević = Aša a vorbit ai ai/ adunat Asociația Bătrîni/ adunat Kîrnistai; Păstrarea identității, limbii, culturii și tradiției vlahilor ,,Gergina", 2016;
GOLUBOVIĆ, Slobodan, 1964-; Dicționar sârb - vlah = Vorbarju sîrbo - vlah/ dPasujoni, Petrovac na Mlavi: Consiliul Național al Vlahilor: Centrul de Cultură și Educație, 2016;
TOMIC, Živorad, 1965-; Antologie dă lirika šî epopee rumînjaskă/ Antologie lirică și epopee vlahă Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî etnomuzikanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2016;
Ilija - Ika Petrišorović, Dimitrije Mikan Obradović; Asociația ,,Gergina" Negotin, 2017;
TOMIC, Živorad, 1965-; Gînduśjalje rumînješć = Vlach umottovines/ Osanica, Asociația flautștilor și etnomuzicienilor Fluer, 2017;
Uorilji lu Božin (Muzical tipărit) = Vlaška kola = Vlach Dances, Slobodan Božinović / Adam Orvad.-Negotin: Asociația ,,Gergina", 2017; Nota autorului despre 25 de mașini vlahe ale lui Slobodan Božinović în limba vlahă și sârbă.
POVJESTJIJ đe kopij pintru noaptja bunea = Povješćilji dî kopij prîntru nuoapća bunea / edited by Dragan Andrejević, translation into the Krajina-Timok dialect of Snežana šî Sină alu Čeloju, (translation into the Homolje-Braničesujoni dialect); Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Belgrad: Matica Vlaha; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2017;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Școală/Școală; Culegere de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2017;
STANKOVIĆ, Krsta, 1967-; Kîntjeje đe dragostje / Kîrsta alu Jovănjenju, Njigotjin; Asociația Karje păstrjază, obiceiuri, cultură, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor Gergina, 2018;
TOMIC, Živorad, 1965-; Antologie dă lirika šî epopee rumînjaskă/ Antologie lirică și epopee vlahă Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî etnomuzikanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2016;
Ilija - Ika Petrišorović, Dimitrije Mikan Obradović; Asociația ,,Gergina" Negotin, 2017;
TOMIC, Živorad, 1965-; Gînduśjalje rumînješć = Vlach umottovines/ Osanica, Asociația flautștilor și etnomuzicienilor Fluer, 2017;
Uorilji lu Božin (Muzical tipărit) = Vlaška kola = Vlach Dances, Slobodan Božinović / Adam Orvad.-Negotin: Asociația ,,Gergina", 2017; Nota autorului despre 25 de mașini vlahe ale lui Slobodan Božinović în limba vlahă și sârbă.
POVJESTJIJ đe kopij pintru noaptja bunea = Povješćilji dî kopij prîntru nuoapća bunea / edited by Dragan Andrejević, translation into the Krajina-Timok dialect of Snežana šî Sină alu Čeloju, (translation into the Homolje-Braničesujoni dialect); Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, Belgrad: Matica Vlaha; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2017;
GOLUBOVIĆ, Milena, 1989-; Școală/Școală; Culegere de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2017;
STANKOVIĆ, Krsta, 1967-; Kîntjeje đe dragostje / Kîrsta alu Jovănjenju, Njigotjin; Asociația Karje păstrjază, obiceiuri, cultură, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor Gergina, 2018;
ČELOJEVIĆ, Siniša, 1952-; Să înțelegem = Să nje ençaljeđem = Lasst uns verstehen"/ Siniša Čelojević, Elizabeta Dajić-Grimplinović, Snežana Čelojević, Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției" Gergina", 2018;
TOMIC, Živorad, 1965-; O poatetă vlarumînjaskă = One Vlach story / Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî ethnomuzikanc Flujer = Osanica: Association of flautists and etnomusicians Flujer, 2018;
Grup de autori – Juo šî friendari amjej/Colecție de opere de artă și literară pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2018;
CVETIC, Slobodan, 1949-; Pje valja Ćimokuluj/ Slobodan alu Milă alu Koljică = Slobodan Cvetić, Njigoćin: Association of karje păstrjază ađetu, culture, tradition, vuorba šî njamu Vlahilor "Gergina", 2019;
KÎNTJEĆE bălađe uorj šî vjersurj: lăutarji đin Jabukovăc/ Sină alu Čeloju, Jovica alu Šušu, Njigotjin: Asocijacîja karje păstrjează ađetu, trădicîja, vuorba šî njamu2 Vla01hilor;
Membru FESTIVAL = Adunamîntu festivaljilor: 2009-2018/ organizatori Milomirka Cica Jovović, Jovanka Vanja Stanojević; traducere în română de Snežana Čelojević, Negotin: Asociația ,,Gergina", 2019;
GOLEMOVIĆ, Dimitrije, O., 1954-; Vlahi: muzică populară tradițională = Music Vlahilor Đin lumje/ Dimitrije O = .Golemović;) autor de notografie = ; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Identității, Limbii, Culturii și Tradiției Vlahilor ,,Gergina", 2019;
ILIC, Borivoje, 1954-; Injimă će drum aj luat / Borikă Vrăknjanu, Njigoćin: Asociația de karje păstrjază ađetu, cultură, trădicîja, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina", 2019;
KÎNTJEĆILJI vlahilor = cântece vlah = cântece vlah, începerja, introducere, introducere Marija Vitas; a tîlmaćit pje ljimba Vlahilor, traducere în vlah, traducere în vlah Snežana alu Dănjilă, Snežana Čelojević), Njigoćin: Asociația de karje păstrjază ađetu, trădicîja, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina: obiceiuri, cultură, conservare a culturii tradiția, limba și identitatea vlahilor ,,Gergina": Asociația Gergina, 2020;
POVJESTJIJ đe kopij = Fabulele pentru copii - a tîlmaćit pje ljimba Vlahilor Snežana alu Dănjilă = traducere în vlah de Snežana Čelojević, Njigotjin: Association karje păstrjază ađetu, kultura, trădicîja, vuorba Vlagănă, Asociația pentru conservarea Negotinului: Asociația pentru conservarea Negoțului obiceiuri, cultură, tradiție, limba și identitatea vlahilor ,,Gergin", 2020;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Curvie = Copilărie / Nemanja Ispirović; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2020;
ISPIROVIĆ, Nemanja, 1993-; Pjetrjenjiku trajuluj = Mozaic al vieții/Nemanja Ispirović; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2020;
VERSURI ale orizontului Timok – Vjersurlji a lu Timokuluj horizontu = Versuri ale orizontului Timok = Verzi Timokškihorizontov = Stihura Timokane horizontengo: colecție ilustrată în cinci limbi de poezie minieră; Bor: Institutul de Cultură Vlah din Serbia, 2020;
TOMIC, Živorad, 1965-; Mai mult? = De ce?/ Živorad Tomić – Osanica: Asocîjacîja dă flujeraš šî ethnomuzicanc Flujer = Osanica: Asociația flautiştilor şi etnomuzicienilor Flujer, 2020;
Grup de autori, Fîntînjilji anuoashtrje/ Colecția de lucrări artistice și literare pentru copii în limba vlahă, Belgrad, Matica Vlaha, 2022;
KAMIDŽORAC, Nenad, 1964-; Živojin - Živa Dinulović / Nenad Kamidžorac, (tradus în vlah de Snežana Čelojević), Njigotjin = Association of karje păstrjază ađetu, culture, tradition, ljimba šî njamu Vlahilor"Gergina"; Negotin: Asociația pentru Păstrarea Obiceiurilor, Culturii, Tradiției, Limbii și Identității Vlahilor ,,Gergina", 2021;
ĐESKÎNTJEĆE = vlah bajalice = vlah incantații/( adunat, pregătit, pregătit de) Siniša Čelojević, Nemanja Ispirović; (întunatu, uvod, introducere Milica Vuković); Ispirović, a tîlmaćit pje, traducere engleză în engleză, traducere în engleză Durjic. : Asociația de karje păstrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității Vlah ,,Gergina": Asociația pentru conservarea obiceiurilor, culturii, Tradiții, Limba și identitatea vlahului ,,Gergina", 2021;
ČELOJEVIĆ, Siniša, 1952-; Kîntjeće đe rušinje / Sină alu Čeloju = Erotic Vlach songs / Siniša Čelojević; Njigotjin: Asociația karje păstrjază ađetu, kultura, trădicîja, vuorba šî njamu Vlahilor"Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor "Gergina", 2021;
CVETIC, Slobodan, 1949-; Povješć đe rushinje / Slobodan alu Milă alu Koljică, Sină alu Čeloju = Erotic Vlach stories / Slobodan Cvetić, Siniša Čelojević; Njigocin: Asociația karje pastrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor ,,Gergina", 2022;
KÎNĆEĆE bătrînje đin lumje adunat Sină alu Čeloju = cântece originale valahe; editat de Siniša Čelojević; Njigoćin: Asociația karje pastrjază ađetu, cultură, tradiție, ljimba šî njamu Vlahilor ,,Gergina" = Negotin: Asociația pentru păstrarea obiceiurilor, culturii, tradiției, limbii și identității vlahilor ,,Gergina"; 2022;
BOGDANOVIĆ, Mateja, 2001-; Povješć jin alće vrjemurj = Povești din altă vreme; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
MARTINOVIĆ, Zoran, 1966-; Samînca zburată/ Samînca zburată în vînt; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ŠARONJIĆ, Štefica, 1977-; Injima nu minće = Sentimentele nu mint; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Dr. = Dr. Alcibijad al Nusha; și tîlmaćit Verica Grozdanović; Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Facă sămnjită = Suspicious face/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Nuostriašî = Rodoljupci/ Jovan Sterija Popović, a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
TRIFKOVIĆ, Kosta, 1843-1875; Aljesura = Izbiračica/ a tîlmaćit Nevenka Rajković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
LAZAREVIĆ, Laza K., 1851-1891; Povješć = Povești, selecție antologică/Laza Lazarević; a tîlmaćit Snežana Mîtulović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Lumja = Lumea/ Alcibiades al Nusha; a tîlmaśit Bojana Bosijoković, Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
SAINT-Exupery, Antoine de, 1900-1944; Înparašalu al mik = Micul Prinț/ Antoine de Saint-Exupéry; a tîlmaśit Nešica Paunović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ĆOPIĆ, Branko, 1915-1984; INTrajiturilji lu mîrtanu Toša = Experiențe ale pisicii Toša/ Branko Ćopić; a tîlmaćit Verica Grozdanović, Petrovac na Mlavi, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Skrisuorilji skurće = Nuvele, selecție antologică/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaćit Slađana Vojinović, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Trimjesnjiku alu viatu = Reprezentantul poporului/ Alcibijad al Nuša; a tîlmaśit Bojana Tabaković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POVJEŠC dîn lumje = Povești populare/ Lj-a audžît, lj-a skris šî lj-a tîlmaśit Nešica Paunović, Petrovac na Mlavi, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Duamna minjistrica = Mrs. Minister/ Alcibijad al Nusha; a tîlmaśit Dara Đorić, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Truaka fasuljituară = Poached pumpkin/ a tîlmačît Nemanja Ispirović, Petrovac na Mlava: National Council of Vlach, 2022;
NUŠIĆ, Branislav, 1864-1938; Stamīna marje = Duminica Mare, Alcibijad al Nuša; a tîlmaćit Violeta Prnjaković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
SREMAC, Stevan, 1855-1906; Muošu Jordan = Chiča Jordan/Stevan Sremac; a tîlmaśit Nevenka Rajković, Petrovac na Mlava: Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
ĐURIŠIĆ, Miloje, Uaminji đe śenušă = People of ashes/Miloje Đurišić, a tîlmaśit Ljubinka Dimitrijević, Petrovac na Mlavi, National Council of Vlahis, 2022;
SALTEN, Felige, 1869-1945; Bambi/Felix Salten; a tîlmaśit Nevenka Rajković; Petrovac na Mlava, Consiliul Național al Vlahilor, 2022;
POPOVIĆ, Jovan Steria, 1806-1856; Minčuna šî preminčuna = Lie and paralysis / a tîlmačît Nemanja Ispirović, Bor: association Manus – hand of humanity, 2022;
Limba vlahă, ca limbă nestandardizată până acum, a intrat în sistemul de învățământ al Republicii Serbia, iar ministrul educației și dezvoltării tehnologice a aprobat Manualul scris în limba vlahă și litera ,,Vuorba šî kultura vlaha" cu Decizia nr. 650-02-22/2014-06 din 10.06.2014. ani.
Comitetul pentru Utilizarea Oficială a Limbii și Alfabetului al Consiliului Național al Vlahilor a prezentat un studiu intitulat ,,Limba și alfabetul ca cele mai importante trăsături ale identității naționale a vlahilor", la conferința ,,Chestiunea vlahilor în Serbia: Omul. , Aspecte juridice și politice" (Centrul pentru Dezvoltarea Societății Civile, Bor, septembrie 2012).
Plecând de la definiția lingvistică conform căreia ,,Dialectul, dialectul sau dialectul este o varietate de limbă folosită de oamenii dintr-o anumită zonă geografică", limba vlahă este formată de fapt din două dialecte de bază (numite după zonele teritorial-geografice ale Serbiei, care sunt locuite de membri ai minorității naționale vlahe, vorbitori ai acestor două dialecte: dialectul Homoljska-Braničevsko-Poreč și dialectul Krajina-Timoč sau, ca termeni suplimentari, dialectul de nord-vest și dialectul de sud-est care ar trasa geografic granița dintre cele două dialecte. mai îndeaproape și să faciliteze în viitor munca asupra atlasului lingvistic.Dialectul de nord-vest include așezări cu populație majoritară vlahă în municipii/orașe: Bor, Boljevac, Majdanpek, Kučevo, Petrovac na Mlavi, Golubac, Žagubica, Despotovac, Malo Crniće , Žabari, Ćuprija, Svilajnac și Gradište.Dialectul de sud-est include așezări cu o populație majoritară vlahă în municipiile/orașele: Kladovo, Negotin și Zaječar.
În baza celor de mai sus, Consiliul Național al Minorității Naționale Țării Românești a luat o hotărâre conform dispoziției.
Întrucât procesul de standardizare (normare) este un proces ,,viu" pe termen lung, Consiliul va forma un organism special de radon, compus în primul rând din lingviști de orientare romanică, care va lucra permanent la aplicarea, îmbunătățirea și dezvoltarea continuă și constantă. standardizarea limbii vlahe.
În Bor, Consiliul Național al Minorității Naționale Țării Românești, președintele
________ ________
#32
ВЛАШКИ НАЦИОНАЛНИ САВЕТ / Одг: Vlaški nacionalni savet, ...
Poslednja poruka Luca - 03.08.2023. 13:55În baza Legii cu privire la consiliile naționale ale minorităților naționale (Monitorul Oficial al RS, nr. 72/09, 20/14-decizia SUA, 55/14 I 47/2018) și art. 12, paragraful 1, pct. 18 din Statutul Consiliului Național al Vlahilor din Republica Serbia (Statut adoptat la 30 noiembrie 2018 sub nr. 03-022/18), Decizia privind standardizarea limbii vlahi nr. 64-022/2015 din 26 septembrie 2015 , publicat în Monitorul Oficial al RS " Nr. 88 din 23 octombrie 2015, Consiliul Național al Vlahilor din Republica Serbia (denumit în continuare Consiliul), în ședința din 14 octombrie 2022. an, la Bor, a adus
HOTĂRÂRE PRIVIND DETERMINAREA STANDARDELOR LIMBII VLAHI
I
Se determină standardul limbajului vlah.
II
În mod egal, sunt folosite 2 dialecte ale limbii valahe:
Branicievo-Oumolie-Porecei (dialectul de nord-vest) și Margina-Timoc (dialectul de sud-est).
III
Standardul stabilit trebuie aplicat în manualele de limbă vlahă.
Standardul stabilit trebuie aplicat în mass-media înregistrată pentru a atinge interesul public al informaţiei în limba vlahă;
Consiliul Național al Minorității Naționale Valahe și alte instituții ale Republicii Serbia pot sprijini și/sau finanța sau cofinanța numai acele publicații în limba muntenească care sunt în conformitate cu standardul stabilit al limbii muntenești.
Publicațiile, declarațiile, anunțurile și alte forme de activitate publică sau de publicitate care nu respectă aceste standarde vor fi considerate ca nu în limba vlahă.
Standardul stabilit trebuie aplicat în comunicarea oficială atunci când este necesar.
De la intrarea în vigoare a acestei hotărâri, consiliul național al minorității naționale muntene va folosi în mod egal limbile valahă și sârbă în uz oficial.
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
IV
Această decizie va fi publicată în ,,Monitorul Oficial al Republicii Serbia".
Despre
Consiliul Național, pornind de la principii constituționale și puteri legale, și în conformitate cu recomandările Comitetului de experți și ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precizează că au fost prealabile lingvistice necesare pentru stabilirea standardelor limbii valahe. îndeplinite având în vedere că:
a) există o descriere clară a alfabetului și reguli ortografice speciale
așa cum s-ar scrie cu acesta;
b) regulile gramaticale codificate stabilite în gramatica scrisă, astfel încât vorbitorii nenativi ai limbii să o poată învăța și să se refere la ele;
c) se acceptă forma literară consacrată, standardizată, a limbii naționale muntenești, deoarece există un dicționar sau lexic bazat pe literatura scrisă în limba respectivă;
d) există un grup de texte originale scrise în limba vlahă;
În luarea acestei decizii, Consiliul a fost ghidat de prevederile Cartei europene a limbilor regionale și minoritare (ratificată de Republica Serbia, cu Legea privind ratificarea Cartei) care definește în mod clar limbile minoritare Articolul 1 - Definiție În sensul
prezentei
Carte:
a) ,,limbi regionale sau minoritare" sunt limbile care:
(I) sunt folosite în mod tradițional pe un anumit teritoriu al unei țări de cetățenii acelei țări care formează un grup numeric mai mic decât restul țării. populația țării respective și care (II)
diferă de limba oficială a țării respective, care nu include dialectele limbii oficiale și țările sau limbile lucrătorilor migranți;
b) ,,teritoriu în care sunt folosite limbi regionale sau minoritare" se înțelege o zonă geografică în care limbile menționate reprezintă un mijloc de exprimare pentru un anumit număr de persoane, ceea ce justifică diferitele măsuri de protecție și îmbunătățire prevăzute pentru în această carte;
În cursul anului 2011, Consiliul Național a organizat mai multe discuții și conferințe pe tema limbii vlahe și a grafiei vlahe. A fost organizată o dezbatere publică pe tema grafiei vlahe, după care la 24 ianuarie 2012, Consiliul Naţional a adoptat grafia vlahă, în variante chirilică şi latină, în folosinţă egală.
:-\
HOTĂRÂRE PRIVIND DETERMINAREA STANDARDELOR LIMBII VLAHI
I
Se determină standardul limbajului vlah.
II
În mod egal, sunt folosite 2 dialecte ale limbii valahe:
Branicievo-Oumolie-Porecei (dialectul de nord-vest) și Margina-Timoc (dialectul de sud-est).
III
Standardul stabilit trebuie aplicat în manualele de limbă vlahă.
Standardul stabilit trebuie aplicat în mass-media înregistrată pentru a atinge interesul public al informaţiei în limba vlahă;
Consiliul Național al Minorității Naționale Valahe și alte instituții ale Republicii Serbia pot sprijini și/sau finanța sau cofinanța numai acele publicații în limba muntenească care sunt în conformitate cu standardul stabilit al limbii muntenești.
Publicațiile, declarațiile, anunțurile și alte forme de activitate publică sau de publicitate care nu respectă aceste standarde vor fi considerate ca nu în limba vlahă.
Standardul stabilit trebuie aplicat în comunicarea oficială atunci când este necesar.
De la intrarea în vigoare a acestei hotărâri, consiliul național al minorității naționale muntene va folosi în mod egal limbile valahă și sârbă în uz oficial.
Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.
IV
Această decizie va fi publicată în ,,Monitorul Oficial al Republicii Serbia".
Despre
Consiliul Național, pornind de la principii constituționale și puteri legale, și în conformitate cu recomandările Comitetului de experți și ale Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, precizează că au fost prealabile lingvistice necesare pentru stabilirea standardelor limbii valahe. îndeplinite având în vedere că:
a) există o descriere clară a alfabetului și reguli ortografice speciale
așa cum s-ar scrie cu acesta;
b) regulile gramaticale codificate stabilite în gramatica scrisă, astfel încât vorbitorii nenativi ai limbii să o poată învăța și să se refere la ele;
c) se acceptă forma literară consacrată, standardizată, a limbii naționale muntenești, deoarece există un dicționar sau lexic bazat pe literatura scrisă în limba respectivă;
d) există un grup de texte originale scrise în limba vlahă;
În luarea acestei decizii, Consiliul a fost ghidat de prevederile Cartei europene a limbilor regionale și minoritare (ratificată de Republica Serbia, cu Legea privind ratificarea Cartei) care definește în mod clar limbile minoritare Articolul 1 - Definiție În sensul
prezentei
Carte:
a) ,,limbi regionale sau minoritare" sunt limbile care:
(I) sunt folosite în mod tradițional pe un anumit teritoriu al unei țări de cetățenii acelei țări care formează un grup numeric mai mic decât restul țării. populația țării respective și care (II)
diferă de limba oficială a țării respective, care nu include dialectele limbii oficiale și țările sau limbile lucrătorilor migranți;
b) ,,teritoriu în care sunt folosite limbi regionale sau minoritare" se înțelege o zonă geografică în care limbile menționate reprezintă un mijloc de exprimare pentru un anumit număr de persoane, ceea ce justifică diferitele măsuri de protecție și îmbunătățire prevăzute pentru în această carte;
În cursul anului 2011, Consiliul Național a organizat mai multe discuții și conferințe pe tema limbii vlahe și a grafiei vlahe. A fost organizată o dezbatere publică pe tema grafiei vlahe, după care la 24 ianuarie 2012, Consiliul Naţional a adoptat grafia vlahă, în variante chirilică şi latină, în folosinţă egală.
:-\
#33
Власи у историјским изворима и литератури * Rumânii (valahii) în izvoarele istorice şi literatură / Одг: Порекло презимена Зирић
Poslednja poruka Paun - 16.09.2022. 12:07Citat: ziric poslato 16.09.2022. 10:32
Поздрав,
Презиме које носимо је Зирић - Да ли јмммем то Влашко Презиме?
Ни у овом облику са -ић, ни према корену "зир-" на влашкој језику не значи ништа.
Претражите могуће порекло презимена Зирић од имена Зироје, кога има доста по Црној Гори и Босни и Херцеговини.
#34
Власи у историјским изворима и литератури * Rumânii (valahii) în izvoarele istorice şi literatură / Порекло презимена Зирић
Poslednja poruka ziric - 16.09.2022. 10:32Поздрав,
Моји преци су пореклом из Херцеговине / Црне Горе, може бити да смо у сродству за Предојевићима
Презиме које носимо је Зирић - Да ли јмммем то Влашко Презиме?
Моји преци су пореклом из Херцеговине / Црне Горе, може бити да смо у сродству за Предојевићима
Презиме које носимо је Зирић - Да ли јмммем то Влашко Презиме?
#35
Етногенеза и идентитет * Etnogeneza şi identitatea / Одг: VLAŠKI PREZIMENIK
Poslednja poruka Василије - 12.11.2021. 12:32Postovani, da li neko moze da mi kaze nesto vise o poreklu prezimena Rejkić ? Ima ih u okolini Pozarevca, slave Svetu Petku. Hvala unapred.
#36
Етногенеза и идентитет * Etnogeneza şi identitatea / Одг: POSLERATNA SLIKA O VLASIM...
Poslednja poruka Paun - 27.03.2021. 16:42
#37
Етногенеза и идентитет * Etnogeneza şi identitatea / Одг: POSLERATNA SLIKA O VLASIM...
Poslednja poruka Paun - 27.03.2021. 16:42
#38
Етногенеза и идентитет * Etnogeneza şi identitatea / Одг: POSLERATNA SLIKA O VLASIM...
Poslednja poruka Paun - 27.03.2021. 16:41
#39
Етногенеза и идентитет * Etnogeneza şi identitatea / POSLERATNA SLIKA O VLASIMA U O...
Poslednja poruka Paun - 27.03.2021. 16:41
#40
У жижи збивања * În focarul evenimentelor / Sesiune de finanțare neramburs...
Poslednja poruka Ioan Vlahul - 15.03.2021. 14:59Sesiune de finanțare nerambursabilă pentru 2021, deschisă în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni!
Cultură.
Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate şi din diaspora, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării.
http://dprp.gov.ro/web/prima-etapa-evaluare-proiecte/
Неповратна финансијска сесија за 2021. годину, отворена у оквиру Одељења за Румуне свуда!
Култура.
Очување, развој и афирмација етничког, културног, верског и језичког идентитета Румуна у суседству и дијаспори, као и јачање веза између Румуније и румунских заједница ван граница земље.
http://dprp.gov.ro/web/prima-etapa-evaluare-proiecte/
Cultură.
Păstrarea, dezvoltarea şi afirmarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a românilor din vecinătate şi din diaspora, precum şi întărirea legăturilor dintre România şi comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării.
http://dprp.gov.ro/web/prima-etapa-evaluare-proiecte/
Неповратна финансијска сесија за 2021. годину, отворена у оквиру Одељења за Румуне свуда!
Култура.
Очување, развој и афирмација етничког, културног, верског и језичког идентитета Румуна у суседству и дијаспори, као и јачање веза између Румуније и румунских заједница ван граница земље.
http://dprp.gov.ro/web/prima-etapa-evaluare-proiecte/